dragoni

Dobrinia Nikitich doborându-l pe Zmei Gorinich, de Ivan BilibinVariatele fiinţe care azi poartă numele de dragon probabil că nu au o singură origine, iar semnificaţiile lor sunt foarte diverse. Simbol al vieţii în China, animal protector în Indonezia, păzitor al săbiilor în Japonia, malefic şi viclean în Europa, dragonul se întâlneşte în numeroase mituri şi legende. De obicei, dragonii din est, dragonii chinezeşti sunt fiinţe benefice ce aduc noroc. În mitologiile vestice, ca cea greacă sau cea celtică, dragonul este o încarnare a răului. De asemenea în mitologia persană dragonul este malefic (vezi Zahhak). În mitologiile băştinaşilor americani, dar şi în estul Asiei, ei sunt văzuţi ca forţe primare ale naturii şi ale universului. Sunt asociaţi cu înţelepciunea - sunt mai inteligenţi ca oamenii - şi cu longevitatea. De asemenea, pot avea puteri magice şi supranaturale şi sunt reprezentanţi ai mediului acvatic. Ei personifică apa, fântânile, ploile şi râurile. Unile culturi înzestrează dragonii cu darul vorbirii.

Sunt de obicei înfăţişaţi ca nişte şerpi sau şopârle de dimensiuni mari, uneori împrumutând şi trăsături de pasăre de pradă. Au corpuri alungite, solzoase, clocesc ouă. Dragonii au aproape întotdeauna ochi mari, trăsătură care stă la originea cuvântului "dragon" în multe culturi. Adeseori, dar nu întotdeauna, au aripi şi răsuflare incandescentă.


[modifică] Atitudine
Dragonii sunt mari colecţionari de comori. Cei care vorbesc sunt amatori de ghicitori. Pentru a le câştiga încrederea trebuie să participi la un concurs de ghicitori. Uneori câştigătorii sunt lăsţi de dragoni călare pe ei în zbor.


[modifică] Simbolism
În simbolismul medieval, dragonii erau o imagine a apostazei, a trădării şi a perfidiei, dar şi a furiei şi invidiei. Era asociat şi cu calamităţile naturale. Multiplele capete erau simbolul decadenţei şi opresiunii şi chiar al ereziei. Cu toate acestea, unele popoare europene au văzut în dragon un simbol al independenţei, al suveranităţii şi puterii. Dragonul poate însemna şi inteligenţă; doborând un dragon, eroii din basme nu numai că aveau acces la comoara păzită de acesta, dar în plan simbolic însemna că a învins pe cea mai vicleană dintre creaturi. În unele mitologii, în special cea chinezească, dragonul reprezintă şi norocul.

Joseph Campbell, în Puterea mitului, vedea în dragon un simbol al divinităţii şi al transcedentalului, pentru că reprezenta unitatea dintre Cer şi Pământ combinând şarpele (terestru) cu aripile unei păsări sau a unui liliac (celest).